Ce vei înțelege din acest articol
Acest articol explică de ce România are cea mai mare rată de mortalitate prin accident vascular cerebral din Europa, ce factori de risc specifici populației noastre explică această poziție, cum arată accesul real la tratamentul de urgență și ce s-a schimbat în sistemul medical român după adoptarea noului protocol național în 2025. La final, vei ști ce poți face concret pentru a reduce propriul risc sau pe cel al unui apropiat.
Cifrele care situează România pe primul loc negativ în Europa
Există statistici medicale pe care le citești, le notezi mental și le uiți. Și există statistici care ar trebui să schimbe ceva — în modul în care te duci la medic, în modul în care îți măsori tensiunea, în modul în care reacționezi atunci când cineva din familie prezintă brusc o asimetrie facială sau nu mai poate ridica un braț.
Datele despre AVC în România se încadrează în a doua categorie.
Peste 50.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral în România. Dintre acestea, 85% sunt AVC-uri ischemice — produse printr-un cheag care blochează o arteră cerebrală. Restul de 15% sunt hemoragice, prin ruptură vasculară.
România are cea mai mare rată de mortalitate prin AVC din Europa: 21,6% din totalul deceselor, potrivit Ministerului Sănătății. Aceasta înseamnă că AVC-ul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare. Costul anual al acestei poveri pentru sistemul sanitar românesc este estimat la aproximativ 657 de milioane de euro.
Tradus în timp real: 4 români mor în fiecare oră din cauza unui AVC. Pe durata cât citești acest articol, cel puțin doi sau trei oameni vor muri din această cauză în România.
Mortalitatea prin AVC în România este documentat de două ori mai ridicată decât media Uniunii Europene. Raportul OECD din 2025 privind sănătatea cardiovasculară în UE plasează România, alături de Bulgaria și Letonia, în categoria țărilor cu cele mai ridicate rate de mortalitate prin AVC, la distanță semnificativă față de țările vest-europene. Iar analiza Global Burden of Disease pentru Europa publicată în Stroke Journal confirmă că Bulgaria și România înregistrează rate ridicate de hipertensiune arterială, riscuri alimentare și consum de tutun, semnificativ peste media UE-28.
Întrebarea care merită un răspuns clar este: de ce?